Primaria comunei Bărbulețu organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de contabil

ROMANIA JUDETUL DAMBOVITA | PRIMARIA COMUNEI Bărbulețu | Nr.2212113.05.2016 A N U N Ţ Primaria comunei Bărbulețu , județul Dambovița , CUI 4449402 , tel/fax 0245/240933 , e-mail : primaria_barbuletu@yahoo.com , organizeaza, mai mult »

Târgoviste Live: ASFALT CA-N PALMĂ PE CEL MAI CIRCULAT DRUM DIN BĂRBULEŢU

Marian Alexe, primarul comunei Bărbuleţu, şi-a mai trecut în cont o realizare importantă de ordin edilitar. Este vorba despre asfaltarea celui mai circulat drum din localitate, cu o lungime de 3,5 kilometri. mai mult »

Puţina istorie despre Bărbuleţu

ISTORIE la Bărbuleţu Numele de Bărbuletu vine de la un locuitor cu numele de Barbu, cantor la biserica din localitate, care, împreună cu doi monarhi de la schitul Lăculete, tineau  slujbele religioase. mai mult »

Realizare in comuna Barbuletu: Drum comunal asfaltat Gura Barbuletului – Barbuletu DC126, pe distanta 3,5 km

Realizare in comuna Barbuletu: asfaltarea drumului comunal Gura Barbuletului – Barbuletu, DC126, pe o distanta de 3,5 km. mai mult »

Merele de Bărbuleţu au avut mare succes cu ocazia „Zilelor Mărului şi fructelor de toamnă”, în piaţa Obor din Bucuresti, la Sărbătoarea Recoltei

Zilnic, bucureştenii veniţi la cumpărături la piaţa Obor sunt întâmpinaţi cu o ofertă bogată de legume şi fructe şi numeroase produse alimentare tradiţionale. Nu lipsesc concursurile cu premii şi degustările din bunătăţile mai mult »

Merele de la Barbuletu la „Sărbătoarea Recoltei” din faimoasa piaţa Obor din Bucuresti

Primăria Sectorului 2 organizează în perioada 3 – 31 octombrie a.c., cea de-a V-a ediţie a evenimentului „Sărbătoarea Recoltei”, găzduit de noua şi moderna piaţă Obor. În perioada 7 – 18 octombrie mai mult »

Nu uitati ! Astazi are loc traditionalul Tărg de Toamnă la Bărbuleţu

Ziua Crucii, aşa cum este cunoscută în popor, este data care marchează sfârştul verii şi începutul de toamnă. Bătrânii superstiţioşi cred că pe 14 septembrie, pământul se închide, luând totodată şi insectele, mai mult »

Jandarmeria informeaza : jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu cu ocazia tîrgului anual

În perioada 10 – 14 septembrie a.c., jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu, unde se va desfăşura târgul anual de toamnă prilejuite de sărbătoarea religioasă “Înălţarea Sfintei Cruci”. mai mult »

Vizită de lucru în comuna Bărbulețu

Șantiere luate la pas! Lucrările la drumuri și la rețeaua de alimentare cu apă care se desfășoară în prezent în comuna Bărbulețu au fost verificate la fața locului de președintele Consiliului Județean mai mult »

Focul lui Sumedru la Bărbuleţu. Interviu cu dl. primar Marian Alexe

Focul lui Sumedru s -a înălţat spre cer joi seară la Bărbuleţu, sărbătoarea celebrându se invariabil în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Rădăcinile acestui obicei sunt precreştine şi se regăsesc în mai mult »

Bucurie mare pe pomicultorii de la Bărbuleţu din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record

În ciuda secetei, producţia de prune de pe Valea Dâmboviţei, unul dintre cele mai renumite bazine pomicole din ţară, este una record. În zonă nu a mai plouat de aproape trei luni, mai mult »

 
productia-record-de-prune-ne-baga-in-liga-greilor-18543995

Producţia record de prune ne bagă în liga greilor. Țuica de Bărbulețu la export

În Dâmbovița, producătorii încep să-şi pregătească cazanele de ţuică şi speră într-o producţie record după cum arată rodul livezilor. La un calcul sumar, micii producători spun că la un număr de 500 de pomi la hectar rezultă o recoltă de 30 de tone.

Până în acest an, producătorii de palincă sau de ţuică obişnuiau să culeagă fructele abia la începutul lunii septembrie. Acum, licoarea tare ca focul va ajunge în pahare mai repede ca niciodată pentru că vremea a fost mai călduroasă

Ţuica de Bărbulețu este renumită și foarte apreciată peste hotare. Din Dâmbovița, aceasta ajunge la export în țările scandinave: Danemarca, Suedia și Norvegia, dar și în zona de nord a Germaniei, la Hamburg. Pe lângă pagubele mari pe care le-a produs agricultorilor, seceta are şi efecte bune. Producătorii de palincă spun că arșița a ajutat afacerii lor. Căldura neobișnuită a dus la coacerea mai rapidă a prunelor şi a îndulcit fructele mai mult decât în anii trecuţi. Prunii din livezile de lângă Oradea abia se mai țin sub greutatea fructelor, iar producătorii sunt cum nu se poate mai mulţumiţi: vor avea o palincă dulce şi aromată. Sigismund Ur, unul dintre micii producători spune că din recolta de anul acesta va ieşi o palincă bună pentru că prunele au acumulat zahăr mult şi va fi de calitate. ”Din livezi, fructele vor ajunge în vase deja pregătite de angajaţii palincăriilor. Aici vor sta timp de două sau trei săptămâni la fermentat şi după aceea vor intra la fiert” spune acesta.

Plum brandy or schnapps with fresh and tasty plum

Plum brandy or schnapps with fresh and tasty plum

13434797_542305582644956_1018477700215039400_n

Nunta la Bărbulețu. Casă de piatră, sănătate, copii frumoși și numai bucurii !

Dansuri populare la o nunta din Comuna Bărbulețu. Evenimentul a avut loc la Caminul Cultural din localitate.

sursa : Biblioteca Comunala Barbuletu

DB-Barbuletu-9

Muntenia la pas. Bărbuleţu – peisaj cultural de patrimoniu

MunteniaLaPas.ro : Muntenia este o provincie istorică a României cu peisaje naturale și identitare distincte de restul regiunilor țării, dar aparținând aceleiași culturi. Dacă pentru Occident spațiul intratracarpatic are un farmec exotic, dar totuși familiar prin filonul cultural central și vest-european reprezentat printre altele de cultura sașilor, a secuilor, ori cea maghiară, spațiul extracarpatic este încă o frontieră. Aici totul este de descoperit, de înțeles și de cunoscut. Din interior privite lucrurile Muntenia apare ca un peisaj cultural marginalizat de frustrările unei reînnoite căutări de sine, a unei dureroase redefiniri naționale ce trăiește tensiunea dintre idealul modelului european și substanța culturală autohtonă. Din această dublă perspectivă Muntenia rămâne o resursă neexplorată.

Acest peisaj cultural poartă o identitate construită în siajul a două realități, cea a satului românesc tradiţional și cea a presiunii urbanului asupra ruralului. Avem astfel o continuitate culturală excepțională între stilul muntenesc cristlizat în vremea lui Matei Basarab şi a Cantacuzinilor, cel Brâncovenesc și cel neoromânesc al sfârșitului de secol XIX, creație a gustului educat al intelectualității și al burgheziei și, deloc surprinzător, preluat în forme pitorești de elitele satelor; dar şi aspecte de ghetou suburban născut din vanitate şi parvenitism, ori ca modernizare prost înţeleasă. Luată însă la pas, în tihnă și acordându-ne răgazul necesar să înțelegem lucrurile, Muntenia devine peisaj cultural de patrimoniu.

%d blogeri au apreciat: