Bărbulețu, Septembrie 2017 (sursa foto : Barbuletu/Romania/Europa)

sursa foto : Barbuletu /Romania / si Europa Similare mai mult »

Dimineaţa la Bărbuleţu

sursa foto : Gabriel Ionel Lazar‎  /  Bărbuleţu Similare mai mult »

Primaria comunei Bărbulețu organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de contabil

ROMANIA JUDETUL DAMBOVITA | PRIMARIA COMUNEI Bărbulețu | Nr.2212113.05.2016 A N U N Ţ Primaria comunei Bărbulețu , județul Dambovița , CUI 4449402 , tel/fax 0245/240933 , e-mail : primaria_barbuletu@yahoo.com , organizeaza, mai mult »

Carte Postala de la Bărbulețu , Februarie 2016

sursa foto :  Ionut Robescu Similare mai mult »

Târgoviste Live: ASFALT CA-N PALMĂ PE CEL MAI CIRCULAT DRUM DIN BĂRBULEŢU

Marian Alexe, primarul comunei Bărbuleţu, şi-a mai trecut în cont o realizare importantă de ordin edilitar. Este vorba despre asfaltarea celui mai circulat drum din localitate, cu o lungime de 3,5 kilometri. mai mult »

Puţina istorie despre Bărbuleţu

ISTORIE la Bărbuleţu Numele de Bărbuletu vine de la un locuitor cu numele de Barbu, cantor la biserica din localitate, care, împreună cu doi monarhi de la schitul Lăculete, tineau  slujbele religioase. mai mult »

Realizare in comuna Barbuletu: Drum comunal asfaltat Gura Barbuletului – Barbuletu DC126, pe distanta 3,5 km

Realizare in comuna Barbuletu: asfaltarea drumului comunal Gura Barbuletului – Barbuletu, DC126, pe o distanta de 3,5 km. Similare mai mult »

Merele de Bărbuleţu au avut mare succes cu ocazia „Zilelor Mărului şi fructelor de toamnă”, în piaţa Obor din Bucuresti, la Sărbătoarea Recoltei

Zilnic, bucureştenii veniţi la cumpărături la piaţa Obor sunt întâmpinaţi cu o ofertă bogată de legume şi fructe şi numeroase produse alimentare tradiţionale. Nu lipsesc concursurile cu premii şi degustările din bunătăţile mai mult »

Merele de la Barbuletu la „Sărbătoarea Recoltei” din faimoasa piaţa Obor din Bucuresti

Primăria Sectorului 2 organizează în perioada 3 – 31 octombrie a.c., cea de-a V-a ediţie a evenimentului „Sărbătoarea Recoltei”, găzduit de noua şi moderna piaţă Obor. În perioada 7 – 18 octombrie mai mult »

Nu uitati ! Astazi are loc traditionalul Tărg de Toamnă la Bărbuleţu

Ziua Crucii, aşa cum este cunoscută în popor, este data care marchează sfârştul verii şi începutul de toamnă. Bătrânii superstiţioşi cred că pe 14 septembrie, pământul se închide, luând totodată şi insectele, mai mult »

Jandarmeria informeaza : jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu cu ocazia tîrgului anual

În perioada 10 – 14 septembrie a.c., jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu, unde se va desfăşura târgul anual de toamnă prilejuite de sărbătoarea religioasă “Înălţarea Sfintei Cruci”. mai mult »

Vizită de lucru în comuna Bărbulețu

Șantiere luate la pas! Lucrările la drumuri și la rețeaua de alimentare cu apă care se desfășoară în prezent în comuna Bărbulețu au fost verificate la fața locului de președintele Consiliului Județean mai mult »

Focul lui Sumedru la Bărbuleţu. Interviu cu dl. primar Marian Alexe

Focul lui Sumedru s -a înălţat spre cer joi seară la Bărbuleţu, sărbătoarea celebrându se invariabil în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Rădăcinile acestui obicei sunt precreştine şi se regăsesc în mai mult »

Program

Similare mai mult »

Bucurie mare pe pomicultorii de la Bărbuleţu din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record

În ciuda secetei, producţia de prune de pe Valea Dâmboviţei, unul dintre cele mai renumite bazine pomicole din ţară, este una record. În zonă nu a mai plouat de aproape trei luni, mai mult »

 

Bărbuleţu în documente istorice | Istoricul Mihai Gabriel Popescu : Anul 1574, Primul Hrisov Domnesc care atestă Bărbuleţu

? Hrisov domnesc care atestă Bărbuleţu

In anul 1574, în oraşul Bucureşti, voivodul Alexandru Mircea Mihnea (1568-1577) întăreşte lui Neagoe la Bărbuleţ şi lui Dobrotă la Pietrari câte o delniţă de moşie, printr-un hrisov.

Cuprinsul hrisovului este cunoscut prin publicarea unei copii. Hrisovul a fost găsit cu o altă copie. Comparând cele două copii, ele prezintă deosebiri care nu se pot explica decât prin folosirea a două traduceri deosebite, dintre care una la o dată când originalul era mai lizibi.

Traducătorul din 1845 nu a mai putut citi pe unii martori şi mai ales luna scrierii hrisovului. Redăm textul traducerii şi anexelor din 14 şi 15 octombrie 1845, transcriindu-se cu litere latine:

copie tălmăcită după hrisovul răposatului in fericire Io Alexandru Voievod.

Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru Voievod şi domn a tot pământul Ungro Vlahiei, fiul lui Marelui şi bunului Mircea Voievod, fiul lui Mihnea Voievod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele, lui Neagoe cu fiii lui, ca să-i fie lui în Bărbuleţu moşie, insă o delniţă toată de pretutindenea, din câmp, şi din pădure, şi din Siliştea, oricâtă i se va alege într-acea delniţă.

Pentru că au cumpărat-o Neagoe de la Danciu fiul lui Ziate tin 2300 aspri gata. Şi iar au cumpărat Dobrotă in Pietrari delniţa aceea toată, din câmp, şi din Silişte şi de pretutindenea, oricată i se va alege acea delniţă. Pentru că au cumpărateo toată de la Oprea fiul lui Ziate in 1150 aspri. Şi din munte încă să aibă dânşii.

Pentru că au vândut cei mai sus zişi boieri, de a lor bunăvoie, tinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor. Pentru aceea am dat şi domnia mea mai sus zişilor oameni ca să Ie fie lor moşie, şi ohabnica lor, fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimenea nestrămutată, după zisa domniei mele.

Iată la aceasta şi martorii am pus domnia mea; pe jupân Oancea cel dvornic, şi jupan Ivaşco (loc şters) şi Mitrea comisui, şi Gonţea pahamicul (loc şters) şi Dragomir ispravnicul şi io Şerban am scris. în oraşul Bucureşti, luna…, patru zile. şi de la Adam curgerea până în ziva de astăzi, leat 7082″

Mihai Gabriel Popescu - Documente Barbuletu

Autentificarea copiei este făcută de către judecătoria judeţului Prahova, pe care o redăm:

„Prezidentul judecătoriei judeţului Prahova. Marin sin Popa Voicu din moşul Popescu, iŞerban sin Ion e din moşul Terghişescu, i Marin Stan Popa din moşul Cărămidari şi Ion sin Marin Bâcu din moşul Băcescu, toţi din satul Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţei, prin jalbă din partele cerând să se adevereze această copie ce au zis că este tălmăcită de către sfinţia sa Isaia monahul sin Cos(tantin) dintr-un acest oraş Ploieşti din slavoneşte în limba rumânească după documentui ce au tinfăţişat, cu arătare că este atingător dă moşia lor, din satul Bărbuleţu, tot din judeţul Dâmboviţii, şi cu ei dimpreună venind în judecătorie şi numitul tălmăcitor a incredinţat că este tălmăcită copia aceasta dă insăyşi în cuvânt în cuvânt, după adevăratul document în slavoneşte în limba românească, cum şi prin înscris din partele, a încredinţat aceasta mai sus. Pă aceste temeiuri s-a adeverit această copie ca să fie crezută.

1845 octombrie 15, nr. 7664 Prezident, (indescifrabil) Gref. (indescifrabil)”

in veacul al XVI-lea, la sudul masivului Leaota, sunt atestate documentar aproape toate satele ce dăinuiesc şi azi: Pucheni, Brebu, Runcu la nord; Gemenea, Bărbuleţu şi Piatra Iepii (atunci Podul lui Giurcă) la sud de acestea; Pietrari, Bădeni şi Cucuteni mai la sud.

La începutul sec. al XVIII-lea apare atestat şi Râu Alb documentar ca hidronim, apoi topic şi sat în partea de nord-est a moşiiior obştilor Bărbuleţu şi Pietrari.

În toate celelalte sate, delimitate in general rin plaiuri cu direcţia nord-sud, al XVI-lea pulsa viaţa unor locuitori. Bărbuleţu şi Pietrari, cuprinzând bazinul de nord al Râului afluent al Dâmboviţei, pare să fi constituit, iniţial o unitate. Danciu şi Oprea, vânzătorii din hrisovul amintit, nu pot fi decât fraţi, fii ai lui Zlate, oameni liberi, locuind in Bărbuleţu alături de alţii. jupâniţă Negoslava” (1597)5, un Vlad Văcarul şi mai ales neamul cunoscut mai târziu sub numeleBărboleşti, cu drept la şase delniţe în Bărbuleţ (răscumpăraţi din rumânie ‘in 1638r, de asemenea, sunt cei mai vechi locuitori cunoscuţi. Tradiţia numelui Zlate, Zlata, Zlăteşti păstrată în Bărbuleţu până, astăzi, pledează pentru continuarea vieţii vechilor locuitori de aici.

La data emiterii hrisovului, aceştia se ocupau, in Pietrari şi Bărbuteţu, cu săpătura în câmp, foloseau venitul pădurii şi mai ales al Siliştii, unde aveau case, gospodării, pomi. in 1542, la Pietrari sunt menţionaţi stupi, iar faima şi numirea satului insăşi presupune ca o veche realitate şi ocupaţia pietrăritului, prin scoaterea pietrei pentru râşniţe, pietre de moară şi cruci, din locul numit Cheile Pietrarului .

Creşterea vitelor, oilor, porcilor putea face obiectul schimbului oricât de modest, cu Braşovul, unde 1551, un bărburicean e inregistrat oficial, presupunându-se existenţa comerţului clandestin, pe potecile Leaotei cu vite, piei etc.

Menţiunea din hrisov: „Şi din munte incă să aibe dânşii” ca păşune necesară pentru vite in timpul verii, dovedeşte vechimea proprietăţilor lor in munţii invecinaţi aşa cum prin acte, şi desigur şi de fapt, aveau celelalte sate: Cucutenii. (Cucuteanca). 0 veche tradiţie păstrată la râurenji traşi din moşneni spune că muntele Rumânescu a fost al lor dar că, neputand plăti dările, 1-au pierdut. În secolul trecut, intre actele moşnenilor bărburiceni, apăreau şi date privind dimensiunile măsurătorilor altui munte: Cufuritul.

În locul vechilor oameni tiberi, sărăciţi şi decăzuţi, işi făceau loc oamenii voievodului, oameni de încredere. Aşa trebuie să fi fost şi Neagoe şi Dobrotă, din hrisovul de faţă. Mai târziu se adaugă alţii: Braşov (1597)8, Macru (o tradiţie din Râul Alb spune că, aceştia au fost oşteni), Stanciu Sinteş (a cărui soţie văduvă se luptă cu Rumânia in 1628) etc.

Cât de mare era o delniţă (parte) de rnoşie cumpărată de fiecare din cei doi? La ieşirea din 1843 Pietrarii. şi 1847 Bărbuleţu, nzoşîile acestor obşti erau socotite având prima şase delniţe, iar a doua 13 delniţe, deci o deiniţă, obiectul hrisovului pomenit, poate fi socotit ca având aceste mărimi: a şasea şi a treisprezecea parte din Pietrari şi Bărbuleţu.

Urmaşii vechilor moşneni in 1843 simţiseră nevoia ca, in prealabil, pentru formarea tabelelor cu drepturile fiecăruia lucrate de inginerul hotarnic să iasă cu drepturile vechi originale cumpărare, răscumpărare de rumânie etc. Hrisovul prezent, după ce stătuse circa 250 de ani in satul Bărbuleţu, a fost luat tin păstrare încă circa 150 de anî in satul Râul Alb, de urmaşii aceluiaşi Neagoe, păstrându-se la un loc cu traducerea din 1845 a lui Isaia monahul pe care am pomenit-o. Menţiunea că toţi cei care au cerut traducerea sunt din Bărbuleţu, e in inţelesul de moşia Bărbuleţu, că de fapt la acea dată locuiau în satul Râul Alb şi Şerban sin Ion9 şi Marin Stan Popa, zis Ologul, 1.’nsuşi deţinătorui şi transmiţătorui prin unnaşi a hrisovului.

NOTE * Ileana Gr. Mircescu, Mihai Gabriel Popescu, Un hrisov domnesc inedit in „Scripta Valachica”, Târgovişte, 1972, pp. 163-168

  1. Hrisovul a fost oferit Muzeului Judeţean Dâmboviţa. este origie nal, slavon, pergament cu dimensiunile: 31/24 cm, având pecete mică timbrată, păstrânduese hârtia pătată de deasupra, cusută cu mătase albă, pe dos observându-se timpunsăturile de ac. S-a găsit la un loc cu o copie tălmăcită din 14 octombrie 1845, urmată de o lămurire a lui Isaia Monahul din Ploieşti, ce o făcuse, şi de legalizarea din 15 octombrie 1845 a judecătoriei judeţului Prahova.

  2. George Potra, Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa (1418-1800), Târgovişte, 1972, pp. 119-120Prima traducere trebuie să fie din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când semnează popa Papa ca traducător din slavoneşte şi martori în Targovişte (1650-1696)

  3. Aici urmează cu slove mari roşii iscălitura domnească, pecetea domnească, bună, cusută cu mătase albă. „Această cople s-au tălmăcit, intocmai după cel vechi adevărat hrisov slovenesc in limba patriei Româneşti. iar unde nu se cunosc mărturiite, fiind şterse, s-au lăsat loc deschis, cu grăire „şters”, şi s-au scris de mine insumi pe numele moşnenilor Cărămidari, din satui Bărbuleţul, judeţul Dâmboviţa, şi spre credinţă mă iscălesc 1845 octombrie 14 isala Monah Constantin de la Sfânta Troiţă, oraşul Ploieşti, mahalaua Pescarilor.”

George Potra, op. cit. p. 126

  1. Ibidem, p. 127
  2. Radu Manolescu, Comerţul Ţăriî Româneştî şi Moldovei cu Braşovul (sec. editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965, p.296
  3. George Potra, op. cit., p. 126
  4. Alături de urmaşii lui Neagoe din hrisovul studiat aici deţinea un act vechi din 15 aprilie 1634 de eliberare de rumânie a moşului său Braşov, act păstrat până în 1924 în satul Raul Alb la urmaşii tărgovişteni, tradus şi publicat de profesorul Alexandru Vasilescu in „Graiul Dâmboviţer nr. 1-2/1924

Mihai Gabriel Popescu - Documente Barbuletu 2

comentarii

comentarii

Comentariul dvs.

%d blogeri au apreciat: