Bărbulețu, Septembrie 2017 (sursa foto : Barbuletu/Romania/Europa)

sursa foto : Barbuletu /Romania / si Europa Similare mai mult »

Dimineaţa la Bărbuleţu

sursa foto : Gabriel Ionel Lazar‎  /  Bărbuleţu Similare mai mult »

Primaria comunei Bărbulețu organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de contabil

ROMANIA JUDETUL DAMBOVITA | PRIMARIA COMUNEI Bărbulețu | Nr.2212113.05.2016 A N U N Ţ Primaria comunei Bărbulețu , județul Dambovița , CUI 4449402 , tel/fax 0245/240933 , e-mail : primaria_barbuletu@yahoo.com , organizeaza, mai mult »

Carte Postala de la Bărbulețu , Februarie 2016

sursa foto :  Ionut Robescu Similare mai mult »

Târgoviste Live: ASFALT CA-N PALMĂ PE CEL MAI CIRCULAT DRUM DIN BĂRBULEŢU

Marian Alexe, primarul comunei Bărbuleţu, şi-a mai trecut în cont o realizare importantă de ordin edilitar. Este vorba despre asfaltarea celui mai circulat drum din localitate, cu o lungime de 3,5 kilometri. mai mult »

Puţina istorie despre Bărbuleţu

ISTORIE la Bărbuleţu Numele de Bărbuletu vine de la un locuitor cu numele de Barbu, cantor la biserica din localitate, care, împreună cu doi monarhi de la schitul Lăculete, tineau  slujbele religioase. mai mult »

Realizare in comuna Barbuletu: Drum comunal asfaltat Gura Barbuletului – Barbuletu DC126, pe distanta 3,5 km

Realizare in comuna Barbuletu: asfaltarea drumului comunal Gura Barbuletului – Barbuletu, DC126, pe o distanta de 3,5 km. Similare mai mult »

Merele de Bărbuleţu au avut mare succes cu ocazia „Zilelor Mărului şi fructelor de toamnă”, în piaţa Obor din Bucuresti, la Sărbătoarea Recoltei

Zilnic, bucureştenii veniţi la cumpărături la piaţa Obor sunt întâmpinaţi cu o ofertă bogată de legume şi fructe şi numeroase produse alimentare tradiţionale. Nu lipsesc concursurile cu premii şi degustările din bunătăţile mai mult »

Merele de la Barbuletu la „Sărbătoarea Recoltei” din faimoasa piaţa Obor din Bucuresti

Primăria Sectorului 2 organizează în perioada 3 – 31 octombrie a.c., cea de-a V-a ediţie a evenimentului „Sărbătoarea Recoltei”, găzduit de noua şi moderna piaţă Obor. În perioada 7 – 18 octombrie mai mult »

Nu uitati ! Astazi are loc traditionalul Tărg de Toamnă la Bărbuleţu

Ziua Crucii, aşa cum este cunoscută în popor, este data care marchează sfârştul verii şi începutul de toamnă. Bătrânii superstiţioşi cred că pe 14 septembrie, pământul se închide, luând totodată şi insectele, mai mult »

Jandarmeria informeaza : jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu cu ocazia tîrgului anual

În perioada 10 – 14 septembrie a.c., jandarmii dâmbovițeni vor fi prezenți în mijlocul cetățenilor din Bărbuleţu, unde se va desfăşura târgul anual de toamnă prilejuite de sărbătoarea religioasă “Înălţarea Sfintei Cruci”. mai mult »

Vizită de lucru în comuna Bărbulețu

Șantiere luate la pas! Lucrările la drumuri și la rețeaua de alimentare cu apă care se desfășoară în prezent în comuna Bărbulețu au fost verificate la fața locului de președintele Consiliului Județean mai mult »

Focul lui Sumedru la Bărbuleţu. Interviu cu dl. primar Marian Alexe

Focul lui Sumedru s -a înălţat spre cer joi seară la Bărbuleţu, sărbătoarea celebrându se invariabil în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Rădăcinile acestui obicei sunt precreştine şi se regăsesc în mai mult »

Program

Similare mai mult »

Bucurie mare pe pomicultorii de la Bărbuleţu din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record

În ciuda secetei, producţia de prune de pe Valea Dâmboviţei, unul dintre cele mai renumite bazine pomicole din ţară, este una record. În zonă nu a mai plouat de aproape trei luni, mai mult »

 

Fatumul dâmboviţean al familiei Iacobson, moşierii din Bărbuleţu şi Râu Alb

În jurul anului 1830, în judeţul Dâmboviţa, s-a stabilit familia Iacobson, al cărei prim membru se pare că a fost colonelul Arnold von Iacobson, un german din Curlanda de religie evanghelică, care se remarcase în războaiele napoleoniene, apoi ajungând în Principatele române în timpul războiului ruso-otoman din 1828-1829, şi ulterior devenind adjutantul generalului rus Pavel Kisseleff.

În calitate de colonel, Arnold von Iacobson a contribuit la punerea bazelor armatei româneşti în timpul domnitorului Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica ( 18 iulie 1834 – 14 octombrie 1842), când a fost înfiinţat Ştabul Domnesc (Statul Major Princiar), îndeplinind funcţia de aghiotant al domnitorului între anii 1839-1841. De numele lui Arnold von Iacobson se leagă şi înfiinţarea la 12 ianuarie 1835, a unei Societăţi de Agricultură (era ales în funcţia de vice-preşedinte al societăţii), o fermă model în Pantelimon şi o şcoală, unde preda cursurile de agricultură şi silvicultură alături de Scarlat Rosetti şi Ion Câmpineanu. Ulterior, Arnold von Iacobson a fost cârmuitor la Brăila, unde se pare ca a întemeiat în judeţul de la malul Dunării un sat de „germani” de confesiune protestantă ca şi el, pe care l-a denumit simbolic Iacobson, aşezare care s-a menţinut în catagrafia judeţului până în jurul anului 1918.

Colonelul Arnold von Iacobson a fost căsătorit cu Ana Karpoff (1798-1878), directoare a Şcolii Centrale de fete din Bucureşti între anii 1852-1857, având împreună 7 copii: 3 băieţi şi 4 fete (Ecaterina, Olga, Maria şi Sofia), băieţii aflându-se mai mult sau mai puţin în slujba Rusiei ca diplomaţi. Astfel, Victor Iacobson a îndeplinit funcţia de secretar al Agenţiei Diplomatice Ruse la Mostar, în timp ce Voldemar (Vladimir) şi Alexandru au activat şi s-au stabilit în România. Voldemar (Vladimir) Iacobson (1834-1894) activează ca inginer hotarnic, cumpărând în 1882 de la Zinca Zărăfeasca moşia Bărbuleţ – Râu-Alb din judeţul Dâmboviţa, conform Ordonanţei Tribunalului Dâmboviţa nr. 583 din 17 noiembrie 1882.
Alexandru Iacobson, fiind vorbitor de rusă, franceză şi germană, s-a aflat întreaga viaţă în slujba diplomaţiei ţariste, funcţionând în calitate de consul la Iaşi şi Bucureşti, drept care a fost şi decorat ulterior de Ludovic al IV-lea de Hessa cu ordinul Sf. Filip la 30 iulie 1877, şi cu cel de cavaler al ordinului Coroana României de către regele Carol I la 16 august 1882. La Bucureşti, a deţinut funcţiile de cancelar al agenţiei ruse în perioada 6/22 februarie 1868 – 4/22 septembrie 1870, şi secretar al legaţiei în perioada 4/22 septembrie 1870 – 10-22 septembrie 1873.

Cei trei urmaşi ai lui Alexandru Iacobson, au fost Grigore, Maria şi Vladimir, care au intrat prin moştenire, în posesia moşiei Bărbuleţ-Râu-Alb. Dintre ei se remarcă Grigore Iacobson, născut în 1873 la Bucureşti, licenţiat în medicină la Paris şi mort în aprilie 1917, în campanie la Dorohoi. Unul dintre cei doi fii ai lui Grigore Iacobson, născut la 7 septembrie 1901 la Sinaia, Alexandru, se pare că i-a urmat tatălui său în domeniul medicinei, ca preparator în Institutul de Anatomie şi Embriologie de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, dar şi ca medic extern la serviciul de boli contagioase de la Spitalul de copii.

Celălalt fiu, Adolf Iacobson, născut la 4 mai 1893 la Paris, a îmbrăţişat latura militară a tatălui său, făcându-se remarcat în campanile armatei române din primul război mondial, participând chiar şi la eliberarea Basarabiei în perioada 15 februarie – 10 martie 1918. Căsătorit cu Elena Ştefănescu, Adolf Iacobson a avut doi copii: Grigore, născut în 1927, şi Alexandru, născut în 1931. În perioada interbelică, se pare că Adolf Iacobson a locuit la moşia de la Bărbuleţ, devenind chiar consilier comunal, funcţie ce i-a permis să aibă drept de vot la alegerile judeţene din 1937, pentru alegerea Senatorului consilierilor comunali şi judeţeni, în baza articolului 20 din legea electorală

Ultimul descendent al familiei Iacobson, este Grigore Adolf Iacobson, care s-a născut la data de 15 noiembrie 1927 la Bărbuleţ, unde a urmat şcoala primară. Studiile liceale le-a făcut la Colegiul Sfântu Sava din Bucureşti, iar ulterior a intrat prin examen la Facultatea de Drept din Bucureşti. În anul 1988, Grigore Adolf Iacobson s-a pensionat, iar după Revoluţia din decembrie 1989, printr-o hotărâre judecătorească din anul 2005, cu mari eforturi financiare, ultimul boier din Dâmboviţa, Grigore Adolf Iacobson, şi-a recăpătat parţial averea tatălui său din comuna Bărbuleţ, inclusiv conacul familiei, pe care şi astăzi încearcă să-l renoveze.

Prof. dr. Cornel Mărculescu
Şcoala Gimnazială Dora Dalles Bucşani

sursa : http://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/fatumul-dambovitean-al-familiei-iacobson-mosierii-din-barbuletu-si-rau-alb/

comentarii

comentarii

Comentariul dvs.

%d blogeri au apreciat: